Glanda pineală

Iniţial, ființele umane aveau pe lângă perechea clasică de ochi un al treilea ochi aflat în centrul frunții. Odată cu evoluția acesta a dispărut sau a intrat într-o stare latentă. Ochiul fizic nu mai există, dar cu toate acestea, oamenii au în creier un organ special care este asociat cu acesta.

Este vorba despre glanda pineală sau corpul pineal, care a stârnit numeroase controverse în rândul oamenilor de-a lungul timpului. Există numeroase voci care susțin că glanda pineală joacă și în prezent rolul celui de-al treilea ochi și poate percepe și decodifica anumite semnale pe care niciun alt organ uman nu le sesizează.

Glanda pineală este un mic organ aşezat aproape în centrul creierului şi a cărui funcţie secretoare este încă prea puţin înţeleasă. Se ştie că este influenţată de lumină, că are legătură cu ciclul zi-noapte, cu somnul şi cu dezvoltarea sexuală, dar ne rămân încă multe de aflat despre ea. Se speculează că acest al treilea ochi deschide poarta spre evoluția spirituală și în momentul activării sale, care se execută prin anumite tehnici speciale, omul poate să înțeleagă cele mai ascunse taine ale Universului sau poate chiar comunica cu creatorii săi.

Galenus din Pergam , medicul grec spunea că este doar glandă

În secolul al doilea, un prestigios medic grec, Galenus din Pergam, a fost primul om al civilizației moderne care a descris glanda pineală. El a spus, că este o glandă ca oricare alta și are funcția de a sprijini vasele de sânge. El a respins cu vehemență ideea că această glandă poate avea rolul de a sta la baza unor senzații sau chiar de a juca rolul celui de-al treilea ochi. Probabil că Galenus nu a înțeles foarte bine rolul acestui mic organ, dar este lăudabil faptul că în vremea sa era capabil să descrie o asemenea glandă.

Decartes o numea casa sufletului

Corpul pineal a jucat un rol important pentru unul dintre cei mai mari gânditori pe care i-a avut omenirea, Rene Descartes. El a descris glanda pineală ca locul în care sunt filtrate, stocate și procesate toate informațiile, pentru ca mai apoi să fie trimise în tot corpul. Mai mult de atât, filosoful francez susținea că aici este locul în care se regăsește și sufletul omului, pentru ca astfel întreaga coordonare să fie posibilă.

Este posibil ca Decartes să se fi inspirat din filosofiile orientale, care asemuiesc glanda pineală cu chakra coroanei, un punct cheie prin care se poate atinge conștiința la nivel înalt și mai apoi iluminarea.

Lobsang Rampa și Al Treilea Ochi

Într-o carte autobiografică, lama tibetan Lobsang Rampa a fost primul care a asemănat glanda pineală cu cel de-al treilea ochi. rampa descrie cu lux de amănunte cum al treilea ochi a fost deschis chirurgical de către medicii tibetani și cum a fost activat. Bineînțeles că această carte a născut numeroase controverse în lumea occidentală și cei mai mulți dintre specialiști au încercat să-l discrediteze pe lama tibetan. Nu doar că nu au reușit, pentru că nu au adus nicio dovadă clară, dar în același timp au sporit credința opiniei publice în învățăturile tibetanului.

Glanda pineală, centrul de producție al melatoninei

La sfârșitul anilor ’50, oamenii de știință occidentali au descoperit că glanda pineală nu este de fapt o rămășiță nefolositoare, așa cum se credea până atunci, ci este un organ special. Ea poate să perceapă lumina, exact la fel cum o face și ochiul normal, dar nu secretă melatonină decât pe întuneric. Secreţia de melatonină este maximă noaptea, însă eliberarea ei este influenţată şi de alţi factori, precum stilul de viață.

Studiile arată că melatonina este un antioxidant de două ori mai puternic decât vitaminele C, E şi decât betacarotenul. În plus, este singurul antioxidant capabil să pătrundă în fiecare celulă a corpului.

http://www.youtube.com/watch?v=7WUz_-6LRH8