Poarta maramureșeană

La casele taranilor romani
Pe care vesnicia nu-i mai iarta
O institutie se cheama poarta
Prin care intra numai cei stapani.
Diverse vietati mai pot intra
Tirinduse, precum l-i caracterul
Dar pe aceasta poarta suie cerul
In Maramures ca in curtea sa.
Si poarta-i cea mai mare bogatie
Ea costa cat un sat din alte parti,
Biblioteca pare marii carti
Din care afli tot ce se mai stie
Si poti s-o treci pe cosmicele harti,
Miroase-a om , a lemn si-a vesnicie

                                                                                                         Adrian Paunescu