Practici păgâne în zilele de Rusalii

Praznuite cu mare fast la 50 de zile dupa Sfintele Pasti, Rusaliile, ca de altfel toate sarbatorile importante de peste an, marcheaza calendarul popular al romanilor timp de mai multe zile. Cu radacini in mitologia romana, unde apare ca o zi in care se aduceau ofrande florale sufletelor celor plecati, aceasta "sarbatoare a rozelor" se transforma sub influenta cultului solar geto-dac, fiind identificata mai tarziu cu sarbatoarea crestina postpascala a Rusaliilor, urmata de sarbatoarea Sfintei Treimi.
Cu toate acestea, sunt inca vii in satele noastre nenumarate practici magice, relicte ale unui stravechi cult solstitial solar, precum Dansul Calusarilor sau "Instrutatul boului". Acesta din urma este un ceremonial agrar pentru fecunditate si fertilitate, atestat doar in Transilvania, in care un bou impodobit cu o cununa de frunze si flori (simbol al puterii si al bogatiei) este purtat de baieti tineri, neinsurati, intr-o procesiune desfasurata pe ulitele satului. Oamenii arunca apa in fata cortegiului ceremonial pentru a avea o recolta bogata. Dupa ce alaiul strabate tot satul, boul este eliberat, cununa este luata si jucata intr-un dans circular, solar, apoi este desfacuta si rupta, printr-un gest violent, iar florile si frunzele ei sunt aruncate peste cei prezenti. "Jocul cununii" este urmat intotdeauna de o petrecere campeneasca de pomina.
Chiar daca pentru taranul roman biserica are o importanta covarsitoare, randuindu-i atat viata, cat si universul interior, in imaginarul popular, Rusaliile continua sa apara drept zane, asemanatoare ielelor, care "zboara prin aer in ziua de Rusalii. Ele sunt inarmate cu tot felul de unelte taioase si frigari ascutite, cu care-i pedepsesc pe toti cei care muncesc in zilele lor… Altii spun ca Rusaliile sunt trei fete mari, de pe vremea lui Alexandru-Imparat. Avand Alexandru o sticluta cu apa vie, din care a dat calului sau sa bea, spre a nu mai muri niciodata, cele trei fete care se aflau la curtea lui au baut si ele din acea apa, facandu-se astfel nemuritoare. Astazi sunt garbovite de batrane, dar tot fecioare sunt. Ele canta si joaca in anumite zile ale anului, pe la raspantii. In aceste zile, oamenii se feresc a lucra, caci zanele ii vor schilodi". (T. Pamfile)
Dezlantuirea spiritelor nefaste ale Rusaliilor, biruite doar prin dansul apotropaic al Calusarilor, atinge cote maxime in aceasta perioada, intocmai ca la inceputul iernii, cand lumea e bantuita de strigoi si doar cetele de colindatori o mai pot salva. Pentru a se apara de aceste spirite ratacitoare, oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei si frunze de nuc, poarta in san pelin si usturoi, fac pomeni si slujbe de pomenire pentru sufletul mortilor.
Luni au fost "Mosii de cirese" si ziua s-a tinut "in cinstea mortilor, crezandu-se ca au ostenit pe drumuri si ca li s-au basicat picioarele". In unele sate din sudul tarii se mai practica inca spalarea ritualica a picioarelor. Copiilor (care prin puritatea lor intruchipeaza sufletelor mosilor) li se spala picioarele, li se ung talpile cu unt alb, apoi li se cere sa treaca peste lana si frunze de tei, "ca sa fie drumul moale pe unde vor merge mosii".
In calendarul Popular, ziua de azi poarta numele de "Martea Manioasa" sau "Tretunul" si se spune ca oamenii trebuie sa o tina, pentru ca e rea de fulgere. Iar daca sunt nevoiti sa mearga la camp, trebuie sa ajunga acasa devreme, inaintea cirezilor, deoarece astazi vacile poarta Rusaliile in coarne si, daca se intalnesc cu vreun om, acela este in mare pericol…