Dimitrie Paciurea

Numit și „Luchian al sculpturii românești”, Dimitrie Paciurea aduce o notă de modernism în sculptura românească. Paciurea a studiat la „Școala de Arte Frumoase din București” avându-l ca profesor pe Vladimir Hegel. Între anii 1896 și 1900, el studiază la Paris, fiind impresionat de arta lui Rodin și luând contact și cu atmosfera Art-Nouveau-lui. „Gigantul”(1907), una din capodoperele sale, este destinată parcului Filaret, fiind singura comandă importantă care a primit-o după întoarcerea în țară. Paciurea se va împlini doar în portretistică realizând lucrări ca „Himerele”. Acesta execută numeroase portrete ale contemporanilor săi: Petrașcu, Luchian, Hașdeu, sau a unor personalități ale culturii universale: Spiru Haret, Beethoven, Tolstoi, Shakespeare.

Patrimoniul Muzeului de Artă Constanţa cuprinde peste 7.000 de lucrări de artă, picturi, sculpturi şi piese decorative. Din expoziţiile permanente ale instituţiei muzeale constănţene fac parte şi sculpturile artistului plastic Dimitrie Paciurea. Printre piesele expuse la parterul Muzeului de Artă se numără "Himera apei", "Titus Alexandrescu" "Beethoven", "Tolstoi", "Cap de faun" şi "Cap de copil". "Contemporan cu Constantin Brâncuşi, mai puţin norocos decît acesta, în ceea ce priveşte faima, Paciurea a creat o sculptură viguroasă, sub aspectul formei", a explicat muzeograful Geta Deleanu. Artistul plastic a fost atras de la început de artistica impresionistă. El vede imaginea pictural şi modelează expresiv suprafeţele, în funcţie de efectul optic. Pornind de la un realism subiectiv al impresionismului, Paciurea evoluează către un realism magic, transfigurînd realitatea, astfel că el devine primul artist plastic practician al expresionismului în sculptura românească. "Himerele create de artist sînt un exemplu în acest sens. De la simbolul unei realităţi lăuntrice, himera devine simboLul lumii. Fără îndoială, Dimitrie Paciurea este un mare inovator al artei sculpturale româneşti", a precizat Geta Deleanu.

Dimitrie Paciurea a fost absolvent al Şcolii de Arte şi Meserii din Bucureşti şi a studiat sculptura la Paris, ca bursier al Ministerului Agriculturii, Comerţului, Industriilor şi Domeniilor. Alături de Frederik Stork şi Filip Marin, sculptorul a realizat grupul statuar "Legenda jepilor" din Parcul Carol. De asemenea, plasticianul a realizat frontonul Muzeului de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti şi a creat statuia "Gigantul", care este expusă, în prezent, la Muzeul de Artă al României. Dimitrie Paciurea a realizat lucrarea intitulată "Adormirea Maicii Domnului" şi a participat la realizarea decorului statuar de pe Arcul de Triumf din Bucureşti. Sculptorul a făcut parte din rîndul membrilor fondatori ai Societăţii "Arta Românească", la ale cărei expoziţii a participat pînă în anul 1924. De-a lungul carierei artistice, Paciurea a participat la expoziţii naţionale şi internaţionale, printre cele mai importante numărîndu-se cele de la Munchen (1913) şi Paris (1925). Criticul de artă Ion Frunzetti îl caracteriza: "Dimitrie Paciurea este un precursor al modernităţii valoroase, impregnate de autenticitate umană". 

http://sculptures.culturesite.org/es/artist.php?Dimitrie_Paciurea