Astăzi
se împlinesc 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România, primul pas
spre Marea Unire din 1918. Pe 27 martie 1918, Hotărârea Sfatului Ţării
din Basarabia consfinţea unirea “de azi înainte şi pentru totdeauna cu
mama ei România”.
Prima provincie care s-a alipit tarii a fost Basarabia. Vointa de unire a fost un permanent crez al fratilor nostri ramasi dincolo de Prut, astfel ca, în 25 Septembrie 1917, cu prilejul Congresului ostasilor moldoveni de la Chisinau s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Tarii. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar presedinte ales Ioan Inculet. Odata instaurat, Sfatul Tarii intra în activitate: la 15 decembrie 1917 proclama Republica democrata moldoveneasca, iar la 2 Martie o delegatie formata din Ion Inculet, Pan Halipa si Dr Ciugureanu se întâlneste la Iasi cu Primul Ministru al României stabilind cadrul de desfasurare a evenimentelor premergatoare unirii.
La 27 Martie 1918 orele 5 p.m. a avut loc Adunarea Sfatului Tarii. În sala au fost prezenti toti membri cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, fauritorul României Mari. Sfatul Tarii cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 rusi, 6 evrei, 5 gagauti, 2 nemti, 1polonez si 1 armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abtineri, 13 absenti) s-a declarat unirea Basarabiei cu tara mama. Ziarul “Tribuna” din 30 Martie publica: Motiunea Unirii, Tedeum-ul, si telegrama transmisa regelui Ferdinand, anuntând Unirea cu tara mama.
Actul istoric al unirii Basarabiei cu tara glasuia “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica democratica moldoveneasca (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra, si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi înainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa România”.
Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
Prima provincie care s-a alipit tarii a fost Basarabia. Vointa de unire a fost un permanent crez al fratilor nostri ramasi dincolo de Prut, astfel ca, în 25 Septembrie 1917, cu prilejul Congresului ostasilor moldoveni de la Chisinau s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Tarii. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, iar presedinte ales Ioan Inculet. Odata instaurat, Sfatul Tarii intra în activitate: la 15 decembrie 1917 proclama Republica democrata moldoveneasca, iar la 2 Martie o delegatie formata din Ion Inculet, Pan Halipa si Dr Ciugureanu se întâlneste la Iasi cu Primul Ministru al României stabilind cadrul de desfasurare a evenimentelor premergatoare unirii.
La 27 Martie 1918 orele 5 p.m. a avut loc Adunarea Sfatului Tarii. În sala au fost prezenti toti membri cabinetului Republicii Moldovenesti, Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, fauritorul României Mari. Sfatul Tarii cuprindea: 103 moldoveni, 13 ucrainieni, 7 rusi, 6 evrei, 5 gagauti, 2 nemti, 1polonez si 1 armean. Total 138 membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abtineri, 13 absenti) s-a declarat unirea Basarabiei cu tara mama. Ziarul “Tribuna” din 30 Martie publica: Motiunea Unirii, Tedeum-ul, si telegrama transmisa regelui Ferdinand, anuntând Unirea cu tara mama.
Actul istoric al unirii Basarabiei cu tara glasuia “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica democratica moldoveneasca (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra, si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi înainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa România”.
Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
No hay comentarios :
Publicar un comentario