Eric Berne (1910-1970), celebru psihiatru si psihoterapeut, este întemeietorul "analizei tranzactionale". La începutul carierei, Berne s-a pregatit pentru a deveni psihanalist parcurgând doua transe de analiza personala cu Paul Federn si Eric Erikson. Dupa 1956 abandoneaza ortodoxia psihanalitica si creeaza o noua orientare psihoterapeutica — "analiza tranzactionala". O analiza tranzactionala bine condusa asigura abandonarea scenariului infantil si dezvoltarea unei vieti afective adulte.
Ce spui dupa "Buna ziua”?
Aceasta intrebare copilareasca, aparent foarte simpla şi lipsita de profunzimea aşteptata în cazul unui demers ştiintific, cuprinde in ea toate intrebarile esentiale ale existentei umane şi problemele fundamentale ale ştiintelor sociale. Este întrebarea pe care copiii mici ,,şi-o adreseaza" lor inşile, la care copiii mai mari invata sa accepte raspunsuri deformate, pe care adolescentii şi-o pun unii altora şi celor care ii sfatuiesc, de care adultii scapa acceptand raspunsurile deformate ale celor mai buni ca ei şi despre care batranii filosofi intelepti scriu carti fara a gasi vreodata raspunsul. Ea contine atat intrebarea fundamentală a psihologiei sociale:"De ce vorbesc oamenii unii cu altii?", cat şi intrebarea fundamentala a psihiatriei sociale: "De ce le place oamenilor sa fie agreati?" Raspunsul ei e şi raspunsul la intrebarile puse de cei patru Calareti ai Apocalipsei: razboi sau pace, foamete sau belşug, molima sau sanatate, moarte sau viata? Nu-i de mirare ca putini oameni îl afla in timpul vietii, de vreme ce majoritatea işi traverseaza existenta fara a gasi macar raspunsul la intrebarea care o precede: "Cum spui buna ziua?"
Cum spui "Buna ziua"?
In asta consta secretul budismului, al creştinismului, al iudaismului, al platonismului, al ateismului şi,mai presus de toate, al umanismului. Faimosul "sunet al unei maini care aplauda" din Zen este sunetul vocii unei persoane care spune "buna ziua" altei persoane şi, de asemenea, sunetul Regulii de Aur, indiferent in ce Biblie ar fi ea exprimata. A spune "buna ziua" corect inseamna a-l vedea pe celalalt, a fi conştient de el ca fenomen, a fi prezent pentru el şi pregatit ca el sa fie prezent pentru tine. Poate ca oamenii care demonstreaza cel mai bine aceasta capacitate sunt baştinaşii din insula Fiji, al caror zambet autentic reprezinta una dintre rarele nestemate ale lumii. Apare lent, lumineaza intreaga fata, persista suficient incat sa fie clar recunoscut şi sa exprime totodata recunoaştere clara şi se stinge cu o incetineala tainica. In alte parti ale lumii işi gaseşte pereche doar in zambetul cu care se intampina unul pe altul, in cel mai spontan mod, mama şi sugarul şi, de asemenea, in tarile vestice, doar intr-un anumit tip de personalitate deschisa.
Cartea de fata pune in discutie patru intrebari: cum spui buna ziua, cum raspunzi la buna ziua, ce spui dupa buna ziua şi, in principal, trista problema: ce face toata lumea in loc sa spuna buna ziua? La aceste intrebari voi raspunde in continuare pe scurt, iar explicarea raspunsurilor va ocupa tot restul prezentului manual de psihiatrie, care se adreseaza in primul rand terapeutilor, in al doilea rand, pacientilor aflati in curs de vindecare şi in al treilea rand, tuturor celor care vor sa asculte.
1. Ca sa spui buna ziua, trebuie mai intai sa scapi de tot gunoiul care s-a acumulat in mintea ta inca de cand ai venit acasa de la maternitate şi apoi sa-ti dai seama ca acest salut anume, din momentul prezent, este irepetabil. S-ar putea sa ai nevoie de ani buni ca sa inveti sa faci asta.
2. Ca sa raspunzi la buna ziua, trebuie sa scapi de tot gunoiul din mintea ta şi sa vezi ca exista o persoana care sta in fata ta sau trece pe langa tine, aşteptand ca tu sa-i raspunzi la salut. şi ca sa inveti sa faci asta e posibil sa ai nevoie de ani intregi.
3. Dupa ce spui buna ziua, trebuie sa scapi de tot gunoiul care-ti revine in minte: de toate presiunile ulterioare ale nedreptatilor pe care le-ai trait şi de toate presiunile anticipate necazurilor in care ai de gand sa intri. In felul asta vei amuti şi nu vei avea nimic de spus. Dupa ani de exercitiu, s-ar putea sa te gandeşti la ceva care sa merite spus.
4. Cartea de fata se ocupa in mare parte cu gunoiul mentionat, adica cu ceea ce-şi fac oamenii unii altora in loc sa spuna buna ziua. Am scris-o cu speranta ca aceia cu pregatirea şi cu talentul necesare se pot ajuta pe ei inşişi şi-i pot ajuta şi pe ceilalti sa identifice ceea ce eu numesc (intr-un sens filosofic) "gunoi", fiindca pentru a raspunde la celelalte trei intrebari trebuie in primul rand sa intelegi ce e gunoi şi ce nu.
Am numit "martian" stilul de vorbire al oamenilor care invata sa spuna buna ziua, pentru a-l deosebi de vorbirea pamanteana de zi cu zi, care - dupa cum ne arata istoria, din cele mai vechi timpuri atestate prin documente in Egipt şi Babilonia şi pana in zilele noastre - a dus la razboaie, foamete, epidemii şi moarte, iar in cazul supravietuitorilor, la un anumit grad de confuzie mentala. Sa speram ca, pe termen lung, invatata şi predata cum se cuvine, martiana va contribui la eliminarea acestor calamitati. Martian este, spre exemplu, limbajul viselor, care arata lucrurile aşa cum sunt ele in realitate.
Aceasta intrebare copilareasca, aparent foarte simpla şi lipsita de profunzimea aşteptata în cazul unui demers ştiintific, cuprinde in ea toate intrebarile esentiale ale existentei umane şi problemele fundamentale ale ştiintelor sociale. Este întrebarea pe care copiii mici ,,şi-o adreseaza" lor inşile, la care copiii mai mari invata sa accepte raspunsuri deformate, pe care adolescentii şi-o pun unii altora şi celor care ii sfatuiesc, de care adultii scapa acceptand raspunsurile deformate ale celor mai buni ca ei şi despre care batranii filosofi intelepti scriu carti fara a gasi vreodata raspunsul. Ea contine atat intrebarea fundamentală a psihologiei sociale:"De ce vorbesc oamenii unii cu altii?", cat şi intrebarea fundamentala a psihiatriei sociale: "De ce le place oamenilor sa fie agreati?" Raspunsul ei e şi raspunsul la intrebarile puse de cei patru Calareti ai Apocalipsei: razboi sau pace, foamete sau belşug, molima sau sanatate, moarte sau viata? Nu-i de mirare ca putini oameni îl afla in timpul vietii, de vreme ce majoritatea işi traverseaza existenta fara a gasi macar raspunsul la intrebarea care o precede: "Cum spui buna ziua?"
Cum spui "Buna ziua"?
In asta consta secretul budismului, al creştinismului, al iudaismului, al platonismului, al ateismului şi,mai presus de toate, al umanismului. Faimosul "sunet al unei maini care aplauda" din Zen este sunetul vocii unei persoane care spune "buna ziua" altei persoane şi, de asemenea, sunetul Regulii de Aur, indiferent in ce Biblie ar fi ea exprimata. A spune "buna ziua" corect inseamna a-l vedea pe celalalt, a fi conştient de el ca fenomen, a fi prezent pentru el şi pregatit ca el sa fie prezent pentru tine. Poate ca oamenii care demonstreaza cel mai bine aceasta capacitate sunt baştinaşii din insula Fiji, al caror zambet autentic reprezinta una dintre rarele nestemate ale lumii. Apare lent, lumineaza intreaga fata, persista suficient incat sa fie clar recunoscut şi sa exprime totodata recunoaştere clara şi se stinge cu o incetineala tainica. In alte parti ale lumii işi gaseşte pereche doar in zambetul cu care se intampina unul pe altul, in cel mai spontan mod, mama şi sugarul şi, de asemenea, in tarile vestice, doar intr-un anumit tip de personalitate deschisa.
Cartea de fata pune in discutie patru intrebari: cum spui buna ziua, cum raspunzi la buna ziua, ce spui dupa buna ziua şi, in principal, trista problema: ce face toata lumea in loc sa spuna buna ziua? La aceste intrebari voi raspunde in continuare pe scurt, iar explicarea raspunsurilor va ocupa tot restul prezentului manual de psihiatrie, care se adreseaza in primul rand terapeutilor, in al doilea rand, pacientilor aflati in curs de vindecare şi in al treilea rand, tuturor celor care vor sa asculte.
1. Ca sa spui buna ziua, trebuie mai intai sa scapi de tot gunoiul care s-a acumulat in mintea ta inca de cand ai venit acasa de la maternitate şi apoi sa-ti dai seama ca acest salut anume, din momentul prezent, este irepetabil. S-ar putea sa ai nevoie de ani buni ca sa inveti sa faci asta.
2. Ca sa raspunzi la buna ziua, trebuie sa scapi de tot gunoiul din mintea ta şi sa vezi ca exista o persoana care sta in fata ta sau trece pe langa tine, aşteptand ca tu sa-i raspunzi la salut. şi ca sa inveti sa faci asta e posibil sa ai nevoie de ani intregi.
3. Dupa ce spui buna ziua, trebuie sa scapi de tot gunoiul care-ti revine in minte: de toate presiunile ulterioare ale nedreptatilor pe care le-ai trait şi de toate presiunile anticipate necazurilor in care ai de gand sa intri. In felul asta vei amuti şi nu vei avea nimic de spus. Dupa ani de exercitiu, s-ar putea sa te gandeşti la ceva care sa merite spus.
4. Cartea de fata se ocupa in mare parte cu gunoiul mentionat, adica cu ceea ce-şi fac oamenii unii altora in loc sa spuna buna ziua. Am scris-o cu speranta ca aceia cu pregatirea şi cu talentul necesare se pot ajuta pe ei inşişi şi-i pot ajuta şi pe ceilalti sa identifice ceea ce eu numesc (intr-un sens filosofic) "gunoi", fiindca pentru a raspunde la celelalte trei intrebari trebuie in primul rand sa intelegi ce e gunoi şi ce nu.
Am numit "martian" stilul de vorbire al oamenilor care invata sa spuna buna ziua, pentru a-l deosebi de vorbirea pamanteana de zi cu zi, care - dupa cum ne arata istoria, din cele mai vechi timpuri atestate prin documente in Egipt şi Babilonia şi pana in zilele noastre - a dus la razboaie, foamete, epidemii şi moarte, iar in cazul supravietuitorilor, la un anumit grad de confuzie mentala. Sa speram ca, pe termen lung, invatata şi predata cum se cuvine, martiana va contribui la eliminarea acestor calamitati. Martian este, spre exemplu, limbajul viselor, care arata lucrurile aşa cum sunt ele in realitate.
No hay comentarios :
Publicar un comentario