Mamaia
este o staţiune turistică de vară pe malul vestic al Mării Negre,
situată în nordul oraşului Constanţa, România. Mai la nord se află
Mamaia Sat şi apoi Năvodari la o distanţă de 7 km.Considerată o perlă a litoralului românesc de la Marea Neagră, Mamaia este situată pe cordonul de nisip ce separă apele sărate ale mării de apele dulci ale lacului Siutghiol.
Plaja Mamaia este cea mai mare plajă a litoralului românesc, este acoperită cu un nisip foarte fin şi are o lungime de 8 km (de la Hotelul „Parc” la „Hanul Piraţilor”) şi o lăţime ce variază între 100 şi 200 m la nord şi 50 şi 100 m la sud. De-a lungul acesteia se află mai multe magazine, restaurante, terase, cluburi şi discoteci.
Mamaia începe la limita nordică a oraşului Constanţa, la circa 500 m de cartierul Delfinariu şi 300 m de cartierul Tomis Nord.
Accesul se face din aceste cartiere pe jos sau din oraş cu autobuze (40, 23), microbuze (301, 302, 305) si tramvaiul 101 care are punct terminus staţia Satul de Vacanţă Mamaia.
Plaja Mamaia
Plaja Mamaia are nisip fin, iar intrarea în apa este lină, fără pietre sau scoici. Plaja din Mamaia are numeroase amenajări şi cea mai mare parte este concesionată hotelurilor sau întreprinzătorilor privaţi. Astfel, în mare parte, plaja este concesionată şi este amenajată cu şezlonguri şi umbrele, contra cost, însă sunt şi porţiuni mari de plajă unde se poate stă fără plată. Plaja din partea de sud la intrarea în Constanţa este mai îngustă şi mai pietroasă, cea din centru este lată, aglomerată şi este zona unde se organizează cele mai multe evenimente pe plajă. Plaja din partea de nord a staţiunii este cea mai bine amenajată şi are nisipul cel mai bun.
Din loc în loc pe plajă sunt instalate puncte de salvamar. Salvamarii sunt bine pregătiţi şi veghează zilnic între orele 08.00-20.00.
Scurt istoric
La sfârşitul secolului XIX, principala plajă a oraşului Constanţa era „La Vii”, spre faleza sudică a oraşului, plajă la care se mergea cu un tren a cărui gară era în dreptul actualului sediu al Tribunalului Constanţa. Începute fiind lucrările de amenajare ale Portului Constanţa, de către Anghel Saligny, necesitatea schimbării plajei oraşului face ca alegerea să cadă, ca urmare a insistenţelor primarului, profesor Ion Bănescu, asupra unui teren pustiu, cu dune ce atingeau chiar şi 6-7 m, la est de lacul Siutghiol, la capătul căruia se afla satul de pescari Mamaia.
Primele construcţii din amplasamentul actual al Mamaiei s-au construit în 1906 şi constau din cabine de lemn reunite sub două Pavilioane, terminate cu câte un foişor şi o punte care înainta în mare. Inaugurarea a avut loc pe 22 august 1906, construcţiile fiind amenajate după planurile arhitectului peisagist E. Recont, în urma extinderii portului către plajele existente în Constanţa şi a mutării “băilor de mare” într-o altă locaţie, respectiv actuala Mamaia. Pentru a înlesni accesul turiştilor către Mamaia (sau ceea ce acum înseamnă zona Cazinoului din Mamaia), între gara Constanţa şi staţiune se montează o linie de cale ferată pe traseul pe care astăzi se află Bulevardul Mamaia. Aceste construcţii au reprezentat centrul activităţilor turistice până la dispariţia lor într-un incendiu în 1920. Imediat după încheierea Primului Război Mondial, staţiunea se dezvoltă şi începe amenajarea ei, odată cu construirea rezidenţei de vară a familiei regale, în actualul Club Castel. În anul 1935 se construieşte Cazinoul iar în anul 1934 apare primul hotel, de fapt o vilă cu regim de hotel, vila Albatros. Primul hotel în adevăratul sens, a fost Rex (1936), iar abia în 1957 apare şi Bucureşti (actual IAKI), care şi astăzi reprezintă unul dintre hotelurile mai răsărite ale Mamaiei. În era comunistă, la Mamaia s-au realizat o serie de construcţii fără un plan de urbanizare, pentru a putea fi suportat avalul de turişti atraşi de nisipul fin. Dezvoltarea staţiunii a fost în două etape: între 1959-1965 s-a dezvoltat partea sudică, începând cu hotelul Parc, iar partea nordică a fost ridicată în mare parte în timpul lui Ceauşescu, adică între 1982-1985.
La sfârşitul secolului XIX, principala plajă a oraşului Constanţa era „La Vii”, spre faleza sudică a oraşului, plajă la care se mergea cu un tren a cărui gară era în dreptul actualului sediu al Tribunalului Constanţa. Începute fiind lucrările de amenajare ale Portului Constanţa, de către Anghel Saligny, necesitatea schimbării plajei oraşului face ca alegerea să cadă, ca urmare a insistenţelor primarului, profesor Ion Bănescu, asupra unui teren pustiu, cu dune ce atingeau chiar şi 6-7 m, la est de lacul Siutghiol, la capătul căruia se afla satul de pescari Mamaia.
Primele construcţii din amplasamentul actual al Mamaiei s-au construit în 1906 şi constau din cabine de lemn reunite sub două Pavilioane, terminate cu câte un foişor şi o punte care înainta în mare. Inaugurarea a avut loc pe 22 august 1906, construcţiile fiind amenajate după planurile arhitectului peisagist E. Recont, în urma extinderii portului către plajele existente în Constanţa şi a mutării “băilor de mare” într-o altă locaţie, respectiv actuala Mamaia. Pentru a înlesni accesul turiştilor către Mamaia (sau ceea ce acum înseamnă zona Cazinoului din Mamaia), între gara Constanţa şi staţiune se montează o linie de cale ferată pe traseul pe care astăzi se află Bulevardul Mamaia. Aceste construcţii au reprezentat centrul activităţilor turistice până la dispariţia lor într-un incendiu în 1920. Imediat după încheierea Primului Război Mondial, staţiunea se dezvoltă şi începe amenajarea ei, odată cu construirea rezidenţei de vară a familiei regale, în actualul Club Castel. În anul 1935 se construieşte Cazinoul iar în anul 1934 apare primul hotel, de fapt o vilă cu regim de hotel, vila Albatros. Primul hotel în adevăratul sens, a fost Rex (1936), iar abia în 1957 apare şi Bucureşti (actual IAKI), care şi astăzi reprezintă unul dintre hotelurile mai răsărite ale Mamaiei. În era comunistă, la Mamaia s-au realizat o serie de construcţii fără un plan de urbanizare, pentru a putea fi suportat avalul de turişti atraşi de nisipul fin. Dezvoltarea staţiunii a fost în două etape: între 1959-1965 s-a dezvoltat partea sudică, începând cu hotelul Parc, iar partea nordică a fost ridicată în mare parte în timpul lui Ceauşescu, adică între 1982-1985.
Atracţii şi obiective turistice. Prezentare.
Staţiunea Mamaia are un număr mare de fântâni arteziene şi palmieri, locuri de promenadă, terenuri sportive, locuri de joacă pentru copii, locuri de distracţie.
Principalele atracţii ale staţiunii Mamaia sunt: Satul de Vacanţă, parcul de distracţii Aqua Magic şi telegondola.
Radio Vacanţa este postul de radio al staţiunii, care emite în fiecare an din mai până în octombrie, începând cu anul 1966 în cinci limbi (română, engleză, franceză, germană şi rusă) în toate staţiunile de pe coasta românească a Mării Negre.
În fiecare an, în timpul verii, în această staţiune se desfăşoară Festivalul muzicii uşoare de la Mamaia.
Aqua Magic
Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic de pe litoralul Mării Negre, ce se întinde pe o suprafaţă de 27.200 mp (2,7 hectare) şi include tobogane, piscine pentru adulţi şi copii, căderi de apă, bazine, restaurante, baruri, fast-food-uri şi magazine de suveniruri. În acest parc se gasesc restaurante, baruri, fast-food-uri, cofetării, precum şi suveniruri şi ilustrate. Turiştii pot opta pentru o plajă pe sezlonguri şi baie în piscină. Aqua Magic este iluminat astfel încat se pot organiza spectacole sau alte petreceri nocturne, vizitatorii având posibilităţi de distracţie atât ziua, cât şi noaptea.
Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic de pe litoralul Mării Negre, ce se întinde pe o suprafaţă de 27.200 mp (2,7 hectare) şi include tobogane, piscine pentru adulţi şi copii, căderi de apă, bazine, restaurante, baruri, fast-food-uri şi magazine de suveniruri. În acest parc se gasesc restaurante, baruri, fast-food-uri, cofetării, precum şi suveniruri şi ilustrate. Turiştii pot opta pentru o plajă pe sezlonguri şi baie în piscină. Aqua Magic este iluminat astfel încat se pot organiza spectacole sau alte petreceri nocturne, vizitatorii având posibilităţi de distracţie atât ziua, cât şi noaptea.
Lacul Siutghiol
Lacul Siutghiol are o lungime de 7,5 km şi o lăţime de 2,5 km. Pe cele 1.900 hectare ale sale se practică sporturi de apă, precum schi nautic sau yachting. Lacul Siutghiol are o insulă calcaroasă, Ovidiu, cu o suprafaţă de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant.
Lacul Siutghiol are o lungime de 7,5 km şi o lăţime de 2,5 km. Pe cele 1.900 hectare ale sale se practică sporturi de apă, precum schi nautic sau yachting. Lacul Siutghiol are o insulă calcaroasă, Ovidiu, cu o suprafaţă de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant.
Satul de Vacanţă
Satul de Vacanţă este un loc pitoresc care găzduieşte 31 de restaurante tradiţionale româneşti, decorate în stil rustic, conform regiunii pe care o reprezintă fiecare. Una dintre atracţiile satului de vacanţă sunt suvenirurile din scoici. Acestea sunt lucrate manual din scoici adunate iarna de pe malul marii.
Satul de Vacanţă este un loc pitoresc care găzduieşte 31 de restaurante tradiţionale româneşti, decorate în stil rustic, conform regiunii pe care o reprezintă fiecare. Una dintre atracţiile satului de vacanţă sunt suvenirurile din scoici. Acestea sunt lucrate manual din scoici adunate iarna de pe malul marii.
Telegondola
Inaugurată la 16 iulie 2004, după o investiţie de aproximativ 3,5 milioane €, telegondola este un teleferic modern care face legătura între Cazino şi Hotelul Perla, pe un traseu de 2,1 km. Proiectul Telegondola, cu o capacitatea de transport de 600-1500 de persoane pe oră, este un mijloc care se adresează turiştilor doritori să admire la înălţime staţiunea Mamaia, turiştii putându-se îmbarca în două staţii, prima în zona hotelului Perla, iar cea de-a doua în zona Cazinoului.
Deplasarea se face la o înălţime de 50 m, cu o viteză de 5 metri pe secundă, întregul traseu fiind parcurs în şapte minute. Aceasta constituie în Romania o realizare unică şi unul dintre puţinele proiecte de acest tip din lume.
Inaugurată la 16 iulie 2004, după o investiţie de aproximativ 3,5 milioane €, telegondola este un teleferic modern care face legătura între Cazino şi Hotelul Perla, pe un traseu de 2,1 km. Proiectul Telegondola, cu o capacitatea de transport de 600-1500 de persoane pe oră, este un mijloc care se adresează turiştilor doritori să admire la înălţime staţiunea Mamaia, turiştii putându-se îmbarca în două staţii, prima în zona hotelului Perla, iar cea de-a doua în zona Cazinoului.
Deplasarea se face la o înălţime de 50 m, cu o viteză de 5 metri pe secundă, întregul traseu fiind parcurs în şapte minute. Aceasta constituie în Romania o realizare unică şi unul dintre puţinele proiecte de acest tip din lume.
No hay comentarios :
Publicar un comentario