Prima femeie inginer din lume este o romanca

Astazi va prezint o "duamna" mai putin cunoscuta, insa despre care ar trebui sa se vorbeasca mai mult. Stiati ca prima femeie inginer din lume este o romanca, pe numele ei ELISA LEONIDA ZAMFIRESCU? Respinsa la Scoala de Poduri si Sosele din Bucuresti, din cauza prejudecatilor vremii, care refuzau dreptul femeilor de a urma o astfel de facultate, a reusit sa intre la Academia Regala Tehnica din Berlin, devenind prima femeie studenta a acestei universitati. Dar chiar si aici i s-a atras atentia ca femeia ar trebui sa se ocupe de cei trei K: “Kirche, Kuche, Kinder” – “biserica, bucatarie, copii”. Cu toate acestea, Elisa Leonida Zamfirescu a absolvit facultatea in 1912, devenind oficial prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie. Ulterior a ajuns să conducă laboratoarele Institutului Geologic Roman, a fost decorata pentru curaj pe front, unde a lucrat ca voluntar al Crucii Rosii si a adus o contributie deosebita la progresul economiei nationale si la afirmarea stiintei romanesti, prin lucrarile sale originale, sustinute la congrese, simpozioane, dar și publicate. Contributia sa la cercetarea bogatiilor minerale ale Romaniei ii asigura un loc de cinste in galeria marilor figuri ale stiintei nationale, europene si mondiale.

Elisa Leonida Zamfirescu (n. 10 noiembrie 1887, Galați - d. 25 noiembrie 1973, București) a fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume.
Deși i s-a oferit un post de inginer la firma BASF din Germania, Elisa s-a întors în țară, așa cum făceau cei mai mulți dintre tinerii români care studiau în străinătate. A reușit, cu greu, să obțină un post de inginer la laboratorul Institutului Geologic din București.
După puțin timp, a început Primul Război Mondial. Cu riscul vieții, merge pe front, unde desfășoară o intensă activitate în cadrul organizației „Crucea Roșie“, ajutând la diminuarea suferințelor soldaților răniți. I s-a încredințat chiar conducerea unor spitale de campanie în apropiere de Mărășești. Pentru activitatea sanitară, a fost decorată cu ordine și medalii românești și străine.
Tot pe front l-a întâlnit pe viitorul său soț, fratele scriitorului Duiliu Zamfirescu, inginerul Constantin Zamfirescu, cu care s-a căsătorit, pe front, la Ghidigeni, în 1918. La nuntă a participat și Regina Maria. A devenit mama a două fete, care ulterior au devenit una profesoară și alta ingineră.
După război, și-a reluat activitatea la Institutul Geologic, unde a condus un laborator de analize, în care a elaborat metode originale, raționalizări, a introdus tehnici noi și a efectuat studii importante, toate având ca scop cunoașterea bogățiilor subsolului țării noastre.