Ticurile nervoase

Ticurile sunt spasme motorii rapide, stereotipe si recurente, aceastea pot consta in clipit, grimase faciale, evazarea narilor, deschiderea gurii si pot fi insotite de diverse sunete (ticurile vocale includ grohaituri sau chiar diverse asocieri de cuvinte), in general apar ca fenomene izolate si sunt asociate cu numeroase perturbari emotionale, tulburarile de dezvoltare si in special cu fenomenele ipohondriace sau obsesionale si sunt mai frecvente la baieti, iar antecedentele familiale sunt obisnuite.
Manifestarea ticurilor de catre persoanele in cauza are legatura cu trairea unei stari tensionante, deranjante, adesea neconstientizate,si numai dupa realizarea ticului in mod repetat, individul experimenteaza o reducere a anxietatii sau a tensiunii sale.
Ticurile se exprima intaia oara in timpul unor situatii stresante in familie sau din cauza disconfortului produs de un mediu nou.
De obicei, au un efect minor asupra calitatii vietii unei persoane. Dar in alte cazuri, acestea se manifesta frecvent astfel ca determina perturbarea activitatilor zilnice, viata sociala.

Formele ticurilor
Ticurile motorii simple includ clipitul, incretirea nasului, scuturarea capului, miscari ale gatului, ridicarea umerilor, grimase faciale, retractia abdomenului, aceastea manifestandu-se rapid.
Ticurile vocale simple obisnuite sunt sunete fara inteles, cum ar fi: tusea de curatire a gatului, haraiala, dresul vocii, tragerea nasului sau sasaiala, susuiala, fornaitul si inspiratul sau expiratul fortat de aer pe nas.
Ticurile motorii complexe includ gesturi motorii cum ar fi: saritul, atinsul, apasatul, mersul cu pasi de dans, contorsiunile faciale, mirosirea repetata a unui obiect, ghemuitul, mersul cu picioarele indoite, mersul inapoi, rasucitul din timpul mersului, luarea si mentinerea unor posturi inuzuale incluzand „ticurile distonice" cum ar fi tinerea gatului intr-o anumita pozitie rigida. Alte ticuri motorii complexe sunt: copropraxia - un tic brusc, similar unui gest vulgar, sexual sau obscen si fenomenele in oglinda, cum ar fi ecopraxia - imitarea spontana, involuntara a gesturilor cuiva. Aceste ticuri au o durata mai mare de manifestare in timp, ele pot dura cateva secunde sau chiar mai mult.
Ticurile vocale complexe fac referire la vorbire si limbaj, ele incluzand pronuntarea brusca, spontana a unui singur cuvant sau a unei fraze, blocarea vorbirii, modificarile bruste si fara sens ale inaltimii vocii, accentului sau volumului vorbirii.
Exemple ale ticurilor vocale complexe sunt: coprolalia - repetitia unor cuvinte particulare si uneori utilizarea unor cuvinte socialmente inacceptabile, deseori obscene, palilalia - repetarea propriilor sunete sau cuvinte, ecolalia - repetarea ultimelor sunete, cuvinte sau fraze auzite. Coprolalia reprezinta pronuntarea brusca, inadecvata, a unor cuvinte sau fraze inacceptabile social şi poate include obscenitati ca si insulte cu specific etnic, rasial sau religios.

Sindromul Tourette
Este o afectiune neurologica si se manifesta prin combinarea ticurilor vocale (zgomote involuntare, tipete, dregeri ale glasului, ecolalie) cu ticurile motorii (miscari ale capului, ale umerilor, ale unui membru, grimase, clipiri ale ochilor, gesturi repetitive). Aceasta forma severa de ticuri poate sa apara mai ales la copiii ale caror mame au consumat alcool sau cafeina ori au fost stresate in timpul sarcinii, manifestandu-se inaintea varstei de 18 ani.
O sustinere psihologica a pacientului si a familiei sale ajuta in abordarea problemelor sociale asociate sindromului Tourette.

Tratarea Ticurilor
Tratarea ticurilor se face si in functie de severitatea afectiunii. In general medicii recomanda psihoterapia cognitiv-comportamentala, aceasta forma de terapie ajuta clientii sa isi gestioneze simptomele, sa le reduca frecventa - contribuind astfel la imbunatatirea calitatii vietii.
Cel mai bun tratament il constituie exercitiile de relaxare, exercitiile fizice si meditatia care ajuta la diminuarea stresului in combinatie cu psihoterapia cognitiv-comportamantala.
Va doresc multa relaxare, voie buna iar in cazul in care ticurile nu se remit apelati cu incredere la psihoterapeut!