Dunarea

Dunărea este a doua ca lungime dintre fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri numite Brigach și Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) și se unesc în orașul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în curtea castelului Fürstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunțat /'do.nau/. Dunărea curge către sud-est pe o distanță de aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) și are afluenți în alte șapte țări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
Napoleon numea Dunărea "regele râurilor europene", iar Nicolae Iorga, "cea mai bogată în daruri", ea bucurându-se de atenția popoarelor continentului; pe malurile ei s-au făurit și au durat până în zilele noastre civilizații milenare. Pentru Țara Românească și pentru Moldova, fluviul Dunârea a fost linia de încercate lupte cu Imperiul Otoman: "Oriunde ați vedea-o în țara noastră, Dunărea e (...) ca o ființă care a văzut și a suferit multe și poartă în chipul său urma tuturor luptelor" (George Vâlsan).
Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile grecești și Danubius în cele latino-romane.
Denumirea dată de romani "Danubius" (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, și modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba croată, Dunav; Дунав în limba bulgară și limba sârbă , Дунай (Dunai) în limba ucraineană, pentru țările riverane, și Danube în limba engleză și limba franceză și Tuna în limba turcă.
Numele din limba română, Dunărea, deși este înrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbările fonetice normale. S-a încercat o explicație printr-un nume intermediar, *Donaris, dar acesta nu este găsit în niciun document antic, fiind o reconstrucție a lingviștilor moderni.
Temperatura apelor Dunării se află sub influența directă a temperaturii aerului și într-o măsură mai mică sub cea a factorilor locali. Încălzirea apelor începe în luna martie și ține până în luna august, după care urmează procesul de răcire. Gheața poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul lunii martie. Durata podului de gheață este în medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezgheț se produce primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).
Lungimile malurilor Dunării repartizate pe țări:
Germania: malul drept 678,6 km, malul stâng 687,0 km
Austria: malul drept 357,5 km, malul stâng 321,5 km
Slovacia: malul drept 22,5 km, malul stâng 172,1 km
Ungaria: malul drept 471,2 km, malul stâng 275,2 km
Croația: malul drept 137,5 km
Serbia: malul drept 449,9 km, malul stâng 358,0 km
Bulgaria: malul drept 471,6 km,
România: malul drept 354,1 km, malul stâng 1050 km
Republica Moldova: malul stâng 0,6 km
Ucraina: malul stâng 79,60 km